Centrul Unirea- Constanta pentru Ecuațiile Tale

Am un sentiment atât de plăcut cu privire la ce urmează să îți spun, încât nici nu știu cu ce să încep. Țin această poveste în mine de șase ani, de unde și entuziasmul de rigoare. Un singur lucru îți pot promite, te voi purta prin multe stări prin textul de față, vom depăna amintiri din perioada liceului, vom trezi emoții de multe apuse și-n final te voi lăsa să-mi povestești un moment pe care nu-l vei uita toată viața din experiența ta școlară.

Uneori mă mai las purtat de gânduri nostalgice și ajung să-mi pun tot felul de întrebări. Oare ce mai face colegul de clasă căruia i-am jurat prietenie veșnică? Cu ce se ocupă tipa care avea mereu vorbele la ea? A ieșit la pensie profesorul meu preferat? Dar profesoara cu inimă rea al cărei nume încă mă bântuie? Bagă în continuare spaima în elevi? Pot paria că nu sunt singurul care mai are astfel de curiozități.

Te-ai maturizat atât de mult de atunci încât tot ce ți-a mai rămas sunt poveștile. În special cele care care îți aduc instant un zâmbet pe buze și simți cum ți se ridică pielea din ce în ce mai mult cu fiecare detaliu pe care ți-l amintești. Din păcate, știm amândoi că timpul e efemer, iar ce am trăit atunci nu se va mai întoarce niciodată. Dar să n-o dăm în lucruri triste și dă-mi voie să îți prezint…

Cel mai îndrăzneț obiectiv

N-am mai spus niciodată acest lucru pe internet, nu sunt genul care să vorbească prea mult despre lucrurile pe care și le dorește. De mic mi-a plăcut să acționez în tăcere și să încerc să nu alerg după aplauze.

Acum că am stabilit că citești un om extrem de secretos, hai să îți spun care a fost factorul care a declanșat în mine o putere ce îmi era străină până în acel moment.

Trebuie să îți spun că nu eram vreun elev prea strălucit, nici pe departe, notele mele reflectau performanțele actuale ale naționalei de fotbal. Nu eram prea atent la ore, voiam să obțin rezultate maxime cu minim de efort și nu știam prea clar ce vreau de la viață. Probabil ai trecut și tu prin situațiile de mai sus.

Momentul în care am zis că trebuie să pun punct vremii irosite pe lucruri ce nu-mi aduceau nimic benefic și să încep să mă pun serios pe învățat a venit chiar într-o pauză. Eram în clasa a 11 a și doar ce ne-au venit notele la mate și schimbam impresii despre ele, îmi aduc aminte fiecare mic detaliu din acea zi. Am luat nota 6 și eram ușor nemulțumit de performanțele mele. Însă ambiția încă nu mi-a fost pusă încă la încercare. Ce m-a făcut cu adevărat să spun că nu îmi mai permit să mai pierd o secundă au fost vorbele unei colege. Vorbea cu o altă persoană și s-a adresat în felul următor: „Sigur poți mai mult. Dacă până și el a reușit să ia 6″

Am simțit frustrare, n-am să îți ascund adevărul. Însă pe moment nu am reacționat, am ținut în mine toate sentimentele, iar primul lucru ce l-am făcut când am ajuns acasă a fost să scriu pe cel mai mare caiet pe care îl aveam în casă: O SĂ IAU 10 ÎN BAC LA MATE.

Bine, până să vină ziua examenului final am mai scris acest mesaj de sute de ori. ( și nu, nu exagerez) Dorința a venit în totalitate de la mine, nu a fost nevoie să mă bată vreun părinte la cap sau să îmi spună nu știu ce profesor că ar fi bine să urmează această direcție.

Cum a decurs călătoria?

Plină de obstacole. Ce m-a motivat să merg de fiecare dată mai departe a fost satisfacția pe care o aveam după fiecare exercițiu dificil rezolvat. Era un sentiment unic de care nu mă mai săturam. Planul meu nu includea mult de ore de exerciții, ci includea exerciții zilnice. 30 de minute, maxim 1h pe zi era timpul pe care îl alocam obiectivului meu suprem. Poate că pare puțin, însă timp de un an de zile, înseamnă un progres pe care nu ți-l poți imagina.

Cu riscul de a crede despre că sunt un ciudat îți voi spune câteva fapte care îți vor demonstra cât de puternică era dorința care ardea în mine.

La fiecare oră de mate mă puneam în prima bancă, pe final de clasa a 12 a, veneam la școală doar pentru orele de mate, când eram bolnav și aveam adeverință că sunt scutit de ore, veneam la ora de matematică, apoi plecam acasă. Să-ți mai zic? M-am apucat să învăț materia pentru bac încă din vacanță, iar la început de a 12 a am început să fac meditații la mate pentru a nu a mai avea nicio scuză că nu știu să rezolv vreun exercițiu. Eram în stare să merg la ore, chiar și de sărbători. Iar cea mai mare nebunie era faptul că așteptam ziua în care voi da bacul la mate, mai mult decât așteptam ziua mea de naștere.

Vrei să îți zic un secret? Bineînțeles că vrei!

Poate cel mai mare truc prin care reușeam să rezolv exercițiile rău famate a fost faptul că vizionam clipuri pe YouTube cu probleme asemănătoare. Pe vremea mea (nu credeam că voi folosi vreodată expresia) nu erau prea mulți utilizatori care să încarce videoclipuri în care explicau rezolvarea unor exerciții. Unul dintre oamenii de la care am furat meserie e Cristi Demian, fondatorul și Centrului Educațional Unirea.

Pe când eram elev, oferea videoclipuri în care rezolva subiecte de bacalaureat în mod gratuit, acum oferă și webinarii pe pagina de Facebook. Mai mult de atât, s-a ocupat și cu dezvoltarea unui site cu conținut premium în care oferă meditații la matematică. Îți recomand să intri acolo cu cea mai mare căldură.

Ce apreciez cel mai mult la modul în care e gândit site-ul, e că se mulează perfect pe dorințele tale și te poate ajuta cu orice ce ține de o anumită disciplină. De la evaluare națională până la pregătire pentru admiterea la facultate. Să nu mai zic de ajutorul pentru concursuri și olimpiade, aspect ce mă face puțin invidios că nu l-am pus acum câțiva ani.

Însă cel mai bine ar fi să îți prezint printr-o imagine cum te poate ajuta pe tine sau pe copilul tău să treacă peste probleme pe care le întâmpină la matematică.

Sursa: centrulunirea.ro, prelucrare în canva.com

Ok, ok și cum a rămas cu povestea? Ai reușit să iei 10 în bac la mate? A meritat eforul?

Am o plăcere fantastică să fac oamenii curioși de un lucru și să nu le mai spun niciodată finalul.

Însă astăzi ai noroc, sunt băiat bun.

Sursa: arhiva personală

Povestea ta care e? Care a fost materia ta preferată în liceu și ce întâmplare o să te bântuie toată viața?

Nota: Acest articol a fost scris cu drag pentru Superblog 2022

Sursa foto: CentrulUnirea, arhiva personală, editare în canva.com

9 gânduri despre „Centrul Unirea- Constanta pentru Ecuațiile Tale

  1. uhu, o veritabilă lecție despre ambiție. deși în același timp simt puțină ciudă pentru că noi, ăștia bătrâni, nu aveam acces la astfel de siteuri, la astfel de informații, la astfel de secrete. chiar dacă nu am îndrăgit matematica, probabil m-ar fi ajutat să știu măcar de EXISTENȚA acestui site. pe această cale îți și mulțumesc!
    apropo, ai trezit în mine un sentiment mișto de nostalgie (bine, când mă gândesc la mate dispare orice sentiment fain 😂). un sentiment legat de ore, de idei, și de oameni. 💛

    Apreciat de 1 persoană

    1. Mamă, cât sentiment ai pus mesaj :)). Mă bucur să aud că ți-a plăcut. Ce pot să spun mai mult? Măcar vom ocazia să le spunem nepoților cât de greu era să luăm note de 10 pe vremea noastră.

      Apreciază

    1. Se acceptă! Am văzut că nici tu n-ai dus-o rău la științele exacte. Cine știe, poate într-o zi ne vom întâlni prin tribune să ne susținem copiii la cangurul, sau cum s-or mai numi acum concursurile de genul :)).

      Apreciază

      1. Știm amândoi de ce aștepți tu noul blog :)). Însă vreau să mă dedic 100% atunci când îl voi deschide, am niște idei foarte faine, dar din păcate, am alte priorități, momentan.

        Apreciază

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.